Retinopatia diabetică
Adrian Marinescu, 53 ani, Bacău: Am diabet de peste 10 ani şi de vreo alţi 5 ani am şi hipertensiune arterială. Respect tratamentul recomandat de medic şi, de cele mai multe ori, respect şi dieta alimentară. Recunosc că sunt fumător şi nu mă pot lăsa şi că, uneori, îmi dau glicemia peste cap de la mâncare. Medicul meu diabetolog mi-a spus că dacă nu mă las de fumat şi nu respect cantităţile de mâncare recomandate pot face, în timp, retinopatie diabetică şi că pot orbi. Eu nu am niciun simptom, în acest sens, dar mi-aş dori să ştiu cât de severă este această boală şi dacă, într-adevăr, pot orbi.
Prof. Univ. Dr. Dănuţ Costin: Este bine că, deocamdată, nu aveţi simptome. Dar, trebuie să ştiţi că acestea pot să apară şi atunci lucrurile se complică. În ce priveşte retinopatia diabetică, aceasta este provocată de afectarea vaselor de sânge ale retinei, cu apariţia deteriorării morfologice şi funcţionale a acestora, până la ruperea şi apariţia de hemoragii retiniene şi edem macular, care pot duce la pierderea vederii la pacienţii cu diabet zaharat.
De obicei, afecţiunea poate fi întâlnită în practica medicală sub forma retinopatiei diabetice non proliferative care are, în general, evoluţie asimptomatică şi prognostic bun şi retinopatie diabetică proliferativă, care se manifestă prin neovascularizaţie retiniană (formare de vase noi, anormale la nivelul retinei) şi reprezintă cel mai avansat stadiu de boală, cu prognostic rezervat. Principala cauză de apariţie a retinopatiei la pacienţii diabetici este rezultatul efectului nociv al hiperglicemiei asupra microvascularizaţiei întregului organism, însă au fost identificaţi şi alţi factori favorizanţi care, în asociere cu diabetul, determină modificări patologice ale vaselor retiniene.
Aceşti factori pot fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, sarcina, fumatul, diabetul zaharat cronic dezechilibrat. Este bine de ştiut că procesele patologice care determină apariţia retinopatiei la diabetici necesită perioade îndelungate de acţiune, pacienţii fiind asimptomatici în stadiile iniţiale ale bolii, afecţiunea devenind clinic manifestă doar în stadiile avansate de evoluţie. Principalele simptome ale retinopatiei diabetice sunt reprezentate de vederea înceţoşată, afectarea gradului de percepţie al culorilor, senzaţia de corpuri plutitoare în ochi (puncte care apar în câmpul vizual), scăderea acuităţii vizuale nocturne, pierderea bruscă şi totală a vederii.
Din păcate, pot să apară complicaţii ale retinopatiei diabetice precum hemoragia corpului vitros, provocată de rupturile retiniene şi care determină fotofobie (sensibilitate la lumină) şi, în formele grave, poate duce la pierderea vederii. De asemenea, o altă complicaţie poate fi dezlipirea de retină, ca urmare a presiunii exercitate de către ţesutul cicatriceal, aceasta manifestându-se prin percepţia de flash-uri luminoase sau fâşii de lumină şi diminuarea importantă a vederii. O a treia complicaţie o poate reprezenta apariţia glaucomului care este rezultatul acumulării de lichid şi creşterea presiunii intraoculare cu distrugerea nervului optic şi orbire. Metodele de diagnostic ale retinopatiei diabetice includ pe lângă anamneza pacientului şi examenul clinic efectuat la ambii ochii, măsurarea acuităţii vizuale a tensiunii intraoculare şi a polului anterior ocular dar şi o serie de investigaţii paraclinice. Cea mai performantă şi relevantă, la acest moment, dintre acestea, este investigaţia non-invazivă Angio CT, extrem de utilă ca explorare dar şi ca monitorizare ulterioară a pacientului.
La acestea se mai pot adăuga ecografia oculară de pol posterior, angiofluorografia pentru stabilirea gradului de afectare al retinei. Tratamentul medicamentos al retinopatiei diabetice trebuie să fie la recomandarea medicului diabetolog, cel care va stabili medicaţia de echilibrare a diabetului. Apoi sunt recomandate medicamente neurotrofice şi vasodilatatoare pentru sindromul ischemic. Dacă vorbim despre edem macular diabetic, atunci se face tratament injectabil intraocular cu soluţii specifice. În ce priveşte glaucomul, acesta poate fi tratat atât medicamentos, cu lase sau chirurgical iar în cazul cataractei se face extracţie de cristalin şi, evident, se introduce un cristalin artificial.
De asemenea, se poate apela la coagularea cu laser, când, practic se realizează fotocoagularea maculară şi panfotocoagularea prin care este obstruată microvascularizaţia patologică de neoformaţie. O altă metodă o reprezintă vitrectomia, când apar hemoragii aceasta constând în eliminarea corpului vitros şi înlocuirea acestuia cu lichid sau gaz. Dar, pentru a nu ajunge să faceţi retinopatie diabetică, sfatul meu este să ţineţi legătura cu medicul dumneavoastră diabetolog şi să respectaţi toate recomandările acestuia, atât din punct de vedere al tratamentului, cât şi din punct de vedere al regimului de viaţă.
Sursa: Ziaruldeiasi.ro